drunk drivers,
killer whales...
" Here's that voice in your head
Giving you shit again
But you know he loves you
And he doesn't mean to cause you pain
Please listen to him
It's not too late
Turn off the engine
Get out of the car
And start to walk "
ma gandesc toata ziua la argumente pro
si argumente contra
si contra castiga,
si-s macar vreo 2-3 argumente care conteaza,
iar,
la sfarsitul zilei,
stiu doar ca eu sunt pro.
la sfarsitul zilei vreau si sa beau prea mult
si sa stau treaz toata noaptea
la sfarsitul zilei deseori vreau aiurea-uri
si vorbesc aiurea-uri si mai deseori
la sfarsitul zilei tot as vrea ceva.
la sfarsitul zilei abia astept sa se sfarseasca.
e bine,
ca doar la sfarsit.
.
s'tem niste tineri rataciti
si ne simtim bine-n agoniile noastre,
si ne distram,
cumva,
intr-un fel sau altul ne distram,
si e distractiv ca n-ai nicio idee unde esti
sau cu cine sunt,
sau
cine sunt.
is atat de-ngrijorat ca exista o sansa sa nu fie bine la capat.
in povesti, oamenii spun ca va fi bine pana la urma
ca toata-ngrijorarea asta din tinerete e doar...
o ingrijorare din tinerete.
ma uit la mama,
ma uit la tata,
ma uit la mine, si la relatia-mi si raportul cu ei,
si nu zic ca nu stau bine,
ei.
zic,
atat,
ca nu-s multumiti,
nu-s fericiti.
si le frang inimile iar si iar,
si cu asta n-am cum sa-i ajut.
si ma uit si vad ca exista finaluri nefericite.
poate-s tineri,
poate nu-s la final,
dar ei se simt la final,
intr-un fel sau altul.
nuj bai, chiar nuj.
atat de des mi-as dori sa tai orice legatura cu trecutul,
ORICE!!!!.
dar ei n-ar putea renunta la mine,
si asta ma omoara,
si asta ii omoara.
si asta,
parca,
nu ma lasa sa renasc total.
cenușesc si imi iau zborul,
dar niciodata nu cenușesc destul,
destul cat sa pot sa zbor de-abinelea.
si-apoi,
chestiile astea le scriu cu aceeasi minte care inca-si doreste sa iasa ceva-n directia aia.
cred ca asta-n sine e un argument bun,
si totusi tacerea aia ma atrage,
si totusi,
oricat de mult ma-ncurca chestia asta,
e frumoasa,
si asta ma atrage enorm.
si totusi is chestii de neuitat undeva-n lumea asta,
si totusi, poate sunt feluri in care-ai putea sa te speli de bantuielile alea ale mintii.
tine directia
hah, speaking of which,
am ascultat ieri sum 41 dintr-o alta perspectiva,
suna absolut super misto,
adica, cat mai neliteral cu putinta, si doar la sentiment si la spirit, revolutia si tristetea aia subtila din cantecele lor imbinata cu chitara aia electrica care-i in toate partile scoate cele mai misto pseudo-pozitivitati din perspectiva potrivita.
fii atent aici:
vez' ce faci
hai ca merge.
killer whales...
" Here's that voice in your head
Giving you shit again
But you know he loves you
And he doesn't mean to cause you pain
Please listen to him
It's not too late
Turn off the engine
Get out of the car
And start to walk "
ma gandesc toata ziua la argumente pro
si argumente contra
si contra castiga,
si-s macar vreo 2-3 argumente care conteaza,
iar,
la sfarsitul zilei,
stiu doar ca eu sunt pro.
la sfarsitul zilei vreau si sa beau prea mult
si sa stau treaz toata noaptea
la sfarsitul zilei deseori vreau aiurea-uri
si vorbesc aiurea-uri si mai deseori
la sfarsitul zilei tot as vrea ceva.
la sfarsitul zilei abia astept sa se sfarseasca.
e bine,
ca doar la sfarsit.
.
s'tem niste tineri rataciti
si ne simtim bine-n agoniile noastre,
si ne distram,
cumva,
intr-un fel sau altul ne distram,
si e distractiv ca n-ai nicio idee unde esti
sau cu cine sunt,
sau
cine sunt.
is atat de-ngrijorat ca exista o sansa sa nu fie bine la capat.
in povesti, oamenii spun ca va fi bine pana la urma
ca toata-ngrijorarea asta din tinerete e doar...
o ingrijorare din tinerete.
ma uit la mama,
ma uit la tata,
ma uit la mine, si la relatia-mi si raportul cu ei,
si nu zic ca nu stau bine,
ei.
zic,
atat,
ca nu-s multumiti,
nu-s fericiti.
si le frang inimile iar si iar,
si cu asta n-am cum sa-i ajut.
si ma uit si vad ca exista finaluri nefericite.
poate-s tineri,
poate nu-s la final,
dar ei se simt la final,
intr-un fel sau altul.
nuj bai, chiar nuj.
atat de des mi-as dori sa tai orice legatura cu trecutul,
ORICE!!!!.
dar ei n-ar putea renunta la mine,
si asta ma omoara,
si asta ii omoara.
si asta,
parca,
nu ma lasa sa renasc total.
cenușesc si imi iau zborul,
dar niciodata nu cenușesc destul,
destul cat sa pot sa zbor de-abinelea.
si-apoi,
chestiile astea le scriu cu aceeasi minte care inca-si doreste sa iasa ceva-n directia aia.
cred ca asta-n sine e un argument bun,
si totusi tacerea aia ma atrage,
si totusi,
oricat de mult ma-ncurca chestia asta,
e frumoasa,
si asta ma atrage enorm.
si totusi is chestii de neuitat undeva-n lumea asta,
si totusi, poate sunt feluri in care-ai putea sa te speli de bantuielile alea ale mintii.
tine directia
hah, speaking of which,
am ascultat ieri sum 41 dintr-o alta perspectiva,
suna absolut super misto,
adica, cat mai neliteral cu putinta, si doar la sentiment si la spirit, revolutia si tristetea aia subtila din cantecele lor imbinata cu chitara aia electrica care-i in toate partile scoate cele mai misto pseudo-pozitivitati din perspectiva potrivita.
fii atent aici:
hai ca merge.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu