La 2 pasi distanta de tine,
14 februarie 2011
Eu sunt exact asa cum sunt.
Si cu asta vreau sa contrazic realismul,optimismul si pesimismul.
Pentru ca vedeti viata in diferite doua culori.
Si vedeti roz-negru,si vedeti alb-negru si vedeti gri-negru.Si va acuzati intre voi. Deschideti ochii.Uitati-va la creatie,la om,la arta.Uitati-va la posibilitati,si la simpla inexistenta a imposibilului. Spunea cineva ,cortina pe care o asezi in jurul tau e o sticla transparenta.Si libertatea pe care o pretinzi iti va fi data,si in final libertatea aia o sa te inchida,o sa devina lanturi si gratii,si nu le vei distruge,pentru ca nu vei indrazni sa distrugi ce ai creat tu.Pentru ca a distruge ceva la care ai lucrat o viata e o prostie,si singura prostie mai mare e sa NU o faci.
Si d-aia personajele negative sunt mai complexe.Pentru ca nici niciodata nu stii ce e in mintea lor.Ce le-a cauzat iluzia si ce o s-o distruga iar pana in ultimul moment exista speranta de schimbare si sa se justifice. Si in jurul iluziei se invarte totul.
Si cine nu face schimbarea nu are ca motiv curajul de a infrunta ce i s-a dat sa infrunte, e fix lasitatea de a nu schimba destinul. Si nu sunt decat scuze proaste, pe care nu le credeti nici voi, dar le inghititi.
Si in final cei care vin cu schimbarea sunt pusi pe cruce,arsi pe rug sau decapitati. Si ultimele tale cuvinte ar trebui sa fie "Si totusi se invarte".
Cu dezamăgire,
Viaţa.
