sâmbătă, 18 ianuarie 2014

si visez!

visez ca o data sa invat sa cant.

pe bune, sa invat sa cant. dar doar pentru asta. doar pentru melodia asta




pe bune, sa invat sa cant melodia asta asa cum trebuie. 
asa cum vrea ea sa fie cantata.

mi-e dor de piesele lui betty.

eram actor.
jucam drama.

oricat v-ati chinuit voi, nu mi-ati luat asta.
si v-ati chinuit
v-ati
chinuit.

cel putin sper,
sper macar ca v-ati chinuit.


melodia asta, cantata cum trebuie,
merge pe piesele lui betty.

ce copila era si ea.
ce copil eram si eu.

da'ii intelegeam, frate, subtilitatile. si-mi placea. si-mi placea ca desi erau cateva randuri scrise uneori chiar discutabil gramatical, simteam ca simte ceva cand scrie piesele alea, si simteam ce simte

si simteam
ce simte
doar cand ma jucam.


atat de misto mi s-a parut, sa stau si sa ma joc cu simo de-a issey si alin,
povestea aia care,
de fapt,
avea atatea sensri ca-n final n-a mai avut nicin sens.

da'era ceva, bai.
era ceva.

parca acuma nu mai e nimic.

imi caut poezia in viata, pentr ca imi trebuie o poezie, o melodie, o piesa, imi trebuie ceva


imi trebuie sa simt!

aia-mi trebuie!


aud cate-o voce, si simt ca imi satisface nervul ALA! nervul de simtit.

pe bune.

cand dan teodorescu din taxi zice "sa iasa banu'" 
la sfarsitul melodiei "aici sunt banii dumneavoastra"

sau
cand cand joey demaio zice
"like thunder from the sky!"

in "hail and kill"u' de la manowar

sau prologul lu' rothfuss
la kingkiller chronicle.

sau
sau
sau...


sau in madagascar!

am vazut 20 de minute cel mult din filmul ala,
era la tv,
l-am prins la sfarsit,

si a zis leul
"I am the king!"

bai, mai aveam putin si dadeam in lacrimi!



am nevoie de ceva, bai frate.

traiesc. pe bune ca traiesc. si traiesc in anumite conditii de hardcoreala de-o vreme


da' imi lipseste ceva-ul ala

traiesc, da'nu mai simt

vreau sa simt

vreau sa urlu cumva.

am fost la concert byron, si era o infinitizare
distrusa doar de lipsa de comoditate
si de lumea care statea jos si misca usor din cap.


cand au cantat lazy,
am zis ca mor acolo!

pe bune, 
am incercat s-ascult in seara asta melodia aia de vreo 3-4 ori,
in 3-4 variante diferite,

e departe.




scriam, si nu pot sa cred ca nu mai scriu
si innebunesc
si eu din trecut ma uraste
si eu din prezent ma uraste


si chitara, nici acasa nu m-am mai atins de ea

cum am ajuns bai frate aici?!

inteleg ca esti in scotia
si ca ai de invatat
si te apuci de munca
si tkd
si improv
si biserica

dar cine mortii ma-tii te crezi?
crezi ca daca acum esti mare zeu
ai voie sa-ti distrugi viata ba?!

crezi ca daca ai control asupra vietii
poti sa-i faci ce vrei tu?


cum mortii ma-tii ai ajuns sa CEDEZI?!

sa ai CADERI?!?!



cine esti
ba?

cine esti?

vorbind de asta


ultimii 3 "who are you?!"
din pretenderu'
alora de la foo fighters.

dave grohl.

 parca tot ce tipa ma face sa simt

nu doar sa traiesc
ca pe bune,

 traiesc.


sa simt.


nici nu mai stiu
mi-e atat de frica
mi-e atat de frica oricum,

ca mi s-a stins.


as vorbi cu cineva.

de fapt
parca as vorbi cu ceva.

as vorbi cu cineva pe care sa nu-l pot baga in categoria de cineva

nici nu mai stiu,
ba.

aproape c-as vorbi cu inecatul.


 poate d-aia si scriu cum scri.
am impresia ca
povestesc cu cineva.

si parca tot ce ma face sa simt
e-nneregula.





unde mi-ati ascuns bai
mine-ul?

sigur voi sunteti de vina.
voi,
voi-ii mei.

simt ca ma joc singur
si-mi iau bataie.


si nu vreau
nu vreau
nu vreau...


si suna cam asa...



twinkle... 
twinkle, little star....


how i...
wonder
how you'll
fall.


si nu-i pasa
si nu-ti pasa.
si nu va pasa.


si uneori am impresia ca chiar credeti ca tot ce faceti
faceti pentru mine.

sentimentu'ala

cand stateam in parc pe leagan noaptea tarziu

cu hari.

era o atat-de-misticitate in aer. si casa aia, si  imensitatea de copac. ii ziceam agitatie.


cand esti la ora aia pe strazi
stii ca, in general,
cam orice misca poate fi daunator

si ai impresia ca misca toate.

ai impresia ca doar refrenl ala e nemiscat

si aia face totul sa se miste si mai tare...

radeam.

vreau chestia aia.

nici nu vreau sa rad, de fapt.
poate-ar prinde bine.

vreau sa rad bine.
sa nu ma pot opri din ras o vreme.

mai nou rad la postari pe 9gag
macar...
de-ar fi bune.

cred ca in ultima juma'de an
insemnand
din inceputul lu'iulie
pana acum

am ras, statistic vorbind,
de 2 pana la 4 ori, cu posibilitate de urcare la 8
decat radeam inainte de asta.


e asa un oras mare
cu asa multa lume

si am nevoie asa mare de prieteni gata facuti
si asa putina putere sa o iau de la inceput...



parca
mi-ar prinde bine vreo 2 coincidente... 



dar nu-ti pasa.
desi ai putea sa vezi
nu-ti pasa.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu