Speculații inutile

Și totuși, frăți, nu e bine.

Pă bune. Dacă-mi zici că ai răspunsuri, dă-mi răspunsuri. Serios. Nu-mi zi că ai răspunsuri și-mi dai mai încolo, sau că le ai dar nu pentru mine sau...
Sau orice.

Știu că picăm toți.



Și serios, știu c-o să pic. Promit c-o să pic. Promit că știu. Pe bune. Promit.

Dar tot nu-i ok. Pe bune. E altceva, vreau altceva. Știu că nu-i lumea mea, dar sunt întrebările mele, și dacă n-ai răspunsurile pe care le promiți mai bine ai face cumva să-mi schimbi întrebările.

Dacă vrei.


Dacă vrei s-ajung la tine.


Dacă nu, mă gândesc, poate sunt  oameni cu răspunsuri pentru alte întrebări.

Sau ne-oameni.
Sau ne-răspunsuri.

Dar ceva.

Ceva pentru mine.

Ceva ce-mi trebuie.

Picăm. Pe bune că picăm, toți, independenți sau grămadă, ținându-ne de mâini sau ținându-ne de promisiuni, picăm.
Într-un fel sau altul.

Dar poate-s răspunsuri altundeva.
Poate
întrebările mele-s chiar ce trebuie știut.
Sau măcar
măcar ce trebuie să știu eu.

Poate-or fi în altă parte.

Poate
Sau poate

Poate tot ce vreau e să găsesc ceva care să-mi spună că nu are răspunsuri.
Că nu are răspunsuri pentru întrebările mele,
măcar,
dar ar avea alte răspunsuri,
 pentru alte întrebări
care m-ar putea interesa.

Și pe bune, promit că vreau, să-mi schimb, tot.
Cerințe, întrebări,
răspunsuri.
Pe bune, îmi schimb și răspunsurile,
promit că le schimb

Doar dă-mi
ceva
Tu.
TU

sau


tu.

Dă-mi ceva ce-mi trebuie.
Dă-mi ceva să știu că nu-mi trebuie ce vreau

Sau spune-mi
că n-ai.



Cu tot respectul
si genunghii plecați
și capu-n piept.

Pe bune. cu tot. cu tot ce vreți.
cu tot ce-aveți.

Face-ți-mă să vă cred.
Chiar vreau,
pe bune că vreau.
promit că vreau.




Și promit
s-o las mai moale cu promisiunile. *




*nu. nu mai încerc de mult

Steluțele fac viața mai mișto.