s'tem ultimii rataciti de pe pamant ba...
unu' mai ratacit ca altu, unu' ratacind in pustietati mai pustii ca altu'.
vrem viitor,
vrem schimbare,
vrem absoluturi absurde,
vrem sa traim aici,
vrem sa mergem mai departe
vrem sa plecam departe
vrem sa ne-ntoarcem acasa si sa zicem ca nu-i nici afara ca afara.
ultimii rataciti,
incercand sa ne gasim cat de cat intre noi,
sa ne mai treaca ratacirea.
suntem fara cale de intoarcere si cu cai tot mai ambigue inainte,
suntem fara familie,
fara bani
fara timp liber.
suntem fara liniste,
fara net,
fara curatenie,
fara intimitate
si fara libertatea de a scoate un sunet
suntem parasiti,
parasinzi,
sau lipiti aiurea
suntem un vis,
o speranta
si o constiinta care stie ca nu-i teribil de bine
dar se putea infinit mai rau.
suntem obositi,
suntem fara urme de prieteni
fara oameni in care sa ne-aruncam grijile
si fara chef sa terminam propozitia.
suntem altii. suntem alta cultura
alte culturi,
diferite intre ele
si diferite de cultura principala.
ne uitam unu' la altu' si ne e teama de ce s-ar putea sa vada celalalt in noi sau de ce-ar putea sa creada celalalt ca vedem noi in el
suntem altceva.
altceva decat am fost,
altceva decat a fost altcineva vreodata.
suntem plini de regrete
de intunericuri
si de arderi aiurea in speranta de lumina
si totusi suntem.
suntem aici, si e mai bine decat dac-am fi acolo.
toti suntem singuri dar suntem singuri toti
si nu ne oferim ce vrem,
dar ne oferim ce-avem.
aruncam cu tenesii in mingea care-a ramas blocata-ntre crengile copacului
si speram sa cada si mingea si tenesii.
suntem
ultimii rataciti.
si speram in cor
ca o s-ajungem undeva.
unu' mai ratacit ca altu, unu' ratacind in pustietati mai pustii ca altu'.
vrem viitor,
vrem schimbare,
vrem absoluturi absurde,
vrem sa traim aici,
vrem sa mergem mai departe
vrem sa plecam departe
vrem sa ne-ntoarcem acasa si sa zicem ca nu-i nici afara ca afara.
ultimii rataciti,
incercand sa ne gasim cat de cat intre noi,
sa ne mai treaca ratacirea.
suntem fara cale de intoarcere si cu cai tot mai ambigue inainte,
suntem fara familie,
fara bani
fara timp liber.
suntem fara liniste,
fara net,
fara curatenie,
fara intimitate
si fara libertatea de a scoate un sunet
suntem parasiti,
parasinzi,
sau lipiti aiurea
suntem un vis,
o speranta
si o constiinta care stie ca nu-i teribil de bine
dar se putea infinit mai rau.
suntem obositi,
suntem fara urme de prieteni
fara oameni in care sa ne-aruncam grijile
si fara chef sa terminam propozitia.
suntem altii. suntem alta cultura
alte culturi,
diferite intre ele
si diferite de cultura principala.
ne uitam unu' la altu' si ne e teama de ce s-ar putea sa vada celalalt in noi sau de ce-ar putea sa creada celalalt ca vedem noi in el
suntem altceva.
altceva decat am fost,
altceva decat a fost altcineva vreodata.
suntem plini de regrete
de intunericuri
si de arderi aiurea in speranta de lumina
si totusi suntem.
suntem aici, si e mai bine decat dac-am fi acolo.
toti suntem singuri dar suntem singuri toti
si nu ne oferim ce vrem,
dar ne oferim ce-avem.
aruncam cu tenesii in mingea care-a ramas blocata-ntre crengile copacului
si speram sa cada si mingea si tenesii.
suntem
ultimii rataciti.
si speram in cor
ca o s-ajungem undeva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu