Despre involutie

"Sa nu te certi niciodata cu un prost, te va aduce la nivelul lui si te va bate cu experienta"

Si-atunci... nu te mai certi. Da, frate, eu zic asa, tu zici invers, noi sa fim sanatosi, sa mergem acasa si sa ne uitam la in puii mei si sa traim fericiti in perfecta comuniune(prea sus) tovarasie.
Adica ai ceva de zis? Daca esti de acord cu mine zii, daca nu du-te si cauta pe unu' cuc are esti de acord. Ca sa nu tampesti

Ai o idee? Baga-ti-o in cel mai intunecat colt al mintii, ca nimeni n-are timp si chef de ideile tale, oricum, ori sunt aceleasi cu ale mele ori nu merita ascultate.Ca sa tampesti totusi.

Folosesti cuvinte pe care nu le stiu? Nuu, nu sunt eu prost ca nu le stiu, esti tu prost ca nu le folosesti pe alea pe care le stiu eu, asa ca du-te baaa acasa baa. Ca altfel tampesti.

Oricum e bine si asa rau, si las-o ba ca merge-asa. Pana tampesti

 Te obisnuieesti, folosesti un limbaj elevat doar urmat de un "hă hă hă", sa nu creada lumea ca esti prost si nu folosesti cuvinte pe care le stiu ei, iti tii ideile pentru tiine, iar cand cineva te contrazice cazi imediat de acord ca nu sunteti te acord. Si apoi iti dai seama: ai tampit.


Si vine un azi. Si mergi de o curiozitate un loc unde esti destul de convins ca nu ai ce cauta si iti iei un pumn in gura. Ajungi sa vorbesti cu cineva care te contrazice si, asa cum ai invatat, inchei tu cu un prietenesc "bine, frate, e bine si ca mine, e bine is ca tine, noi sa fim sanatosi". Si-ti dai seama cateva ore mai tarziu ca aveai ce discuta cu persoana aia. Ca ar fi fost o ciocnire de idei si de cunostinte din care ar fi castigat ambele parti, dar tu, fiind tampit, n-ai fost in stare.

Eu mi-am mai zis, mi-am mai scris si am mai incercat sa tin in minte un aspect: inca exista.Am mai avut o conversatie, am mai citit, am mai auzit si mi-am dat seama, si am incercat sa tin in minte: inca exista.
Pe bune, inca exista persoane in lumea asta carora sa le pese de idei. Care sa vrea sa-si schimbe ideile, care sa vrea sa iti schimbe ideile. Chiar exista.

Asa pune mana sa gasesti pana nu tampesti.

Legende...

  Legende?

  Legende-s pe toate gardurile. Legende vii , legende moarte, legende care se nasc, legende care mor, legende d-ale noastre, legende d-ale lor, dar poate cele mai marcante sunt legendele personale.

  Nu stiu pe voi la ce va duce gandul cand vine vorba de legende personale, da' eu nu ma pot gandi decat la bunicul din partea mamei. Si chiar asa, cu toata lipsa mea de patriotism si sentimente fata de neamuri, persoana pe care-mi pare cel mai rau ca n-am prins-o in viata e omu' asta.
  N-am stiut niciodata ce-i ala un bunic, de fapt. Nu cred ca ar fi gresit sa spun ca pentru mine bunicii in general sunt un fel de legenda, se mai duc unii "la bunici" si am auzit povestile altora, ale mele se cam opresc intre momentul cand bunicii devin motivul pentru care-i lumea plecata din oras si ala in care citesc pe cate-o carte veche numele de Baron Dumitru.
  Tătuţul. Tuţi. Doar asa am auzit de el pentru ca doar cei din familie il aduc uneori in vorba, si atunci pentru a face o comparatie. Momentul cand cineva este comparat cu el deja capata o aura angelica. Poate cele mai de efect complimente pe care le-am primit se terminau cu "... exact ca Tuti.".
  Atacand bibleoteca bunicii am aflat mai multe despre el. Omul nu a stat deloc degeaba si se pare ca nici n-a prea stat dupa nimeni. Schite de mobilier, desene, poezii, carti de agricultura, carti de apicultura . Ideea mea despre el ca un fel de super-om a fost accentuata de fiecare data cand cineva l-a adus in discutie, insa ca mai toate geniile, n-a apucat batranetea.
  Ma gandesc acum, oare daca mi-ar putea vorbi, ce mi-ar spune? Oare ar fi bucuros ca are un nepot ca mine? Ar fi mandru? Cate am pierdut pentru ca n-am avut ocazia sa vorbesc cu el?Si apoi ajung iar in bibleoteca si il vad zambind din fotografiile alb-negru. Cred ca si lui ii pare rau ca n-a avut ocazia sa-mi vorbeasca. Cine stie? Poate o vorba de la el ar fi valorat mai mult decat toate revelatiile mele adolescentine. 
   Singurul caruia ii placea sa scrie dar in acelasi timp stia sa-si duca viata.Scria si plangea, radea si muncea. Oare ce mi-ar scrie mie? Oare ar rade de mine? Sper ca intr-o zi o sa ajung unde e el, pentru ca, chiar cu riscul de a vorbi despre necunoscute, daca raiul a fost creat pentru oameni, pentru oameni ca el a fost creat.

Dualitate

     Clisee!
    Toate incep cu un cliseu.
    Cand te trezesti, in patul tau sau in cortul altora, te trezesti cu un cliseu in minte. Trezirea ta e un cliseu.
Incepi sa te intrebi daca asa a fost mereu. Mergi pe strada, arunci cu "buna ziua". Numara sincer persoanele carora le-ai dat buna ziua ca apoi sa le strici tu ziua. Vrei mai mult? Numara persoanele carora le-ai dat buna ziua in timp ce planuiai sa le-o strici.
Povesteste-mi despre "la revedere", daca ti-e mai comod.
Parca "salut" ramane singurul sincer, poate alaturi de "servus", insa spune-mi si mie, ce inseamna de fapt "servus"?
   Toata rutina asta are atata esenta si cu toate astea de fiecare data cand e folosita conteaza mai putin.

 Ca o persoana. De fiecare data cand o folosesti, devine mai putin importanta. Ca tine. De fiecare data cand te arati  devii mai putin important. Devii cliseu. Totul se pare ca a devenit un bal mascat iar gravitatea faptei creste cu cat sinceritatea devine, azi mai mult ca ieri, slabiciunea principala. Iar cand dispar mastile se termina distractia.Asa ca apuca-te de masca aia a ta si tine-o bine. Cine-si pierde masca isi pierde farmecul, asa ca pune-ti una care sa merite tinuta.

 Dar pe bune acum,de ce? De ce calitatile devin slabiciuni? De ce o fapta buna intre zece rele te face un om bun iar o greseala te face criminal? De ce trebuie sa stai in intuneric sa ti se vada lumina? De ce trebuie sa scurmi in prostie ca sa ti se vada sclipirea? Si... si de ce trebuie sa se vada ceva?De ce oare cei care pot nu fac iar cei care incearca sunt luat de prosti?



 Umple toate mintile cu o mana in timp ce goleste sufletele cu cealalta."De ce" asta al vostru.


Cat praf de stele mai ai in saculetul ala?
Cat timp te va ajuta sa te ascunzi?
Cat de fals poti sa fii ca sa-ti atingi telul?
Care ti-e telul?

 Da-ti la o parte parul din ochi. Nu e o masca destul de buna.

Poate ar trebui sa-ti bagi mintile in cap.
Poate o sa-mi zici si mie ce vrei, sa stiu ce sa-ti dau.
Poate-mi zici cine esti, sa stiu cine sa fiu.
Poate se poate.
Poate putem.
Poate poti.
Poate nu vrei.
Poate nu eu iti stau in cale. Poate tu ma incurci de fapt pe mine.
Poate cel mai bine ar fi ca tu sa ma ascunzi si sa ma lasi sa lucrez.

Poate uiti de "poate", si, asa cum iti place tie, poate, vezi sa nu ma pierzi.

Hai sa vedem.

Anul trecut a fost Green day - Good riddance.
Anul asta fac o presupunere:



Probabil melodia mea vara asta.