Nu stiu.Imi placea sa nu stiu ce fac,ca un pretext mai mult.Ciudat e ca mai nou chiar nu mai stiu ce fac.Nu mai stiu unde sunt,cand sunt,nici de ce sunt nu stiu.De fapt de ce sunt n-am stiut niciodata.Poate ca asta e scopul pentru care traim,sa aflam de ce traim.Incerc sa-mi iau un avans fata de viata ca sa ma pot uita in spate si s-o vad,dar nu mai vad.Am avut impresia ca ma urmarea,dar defapt eu o urmaream.Imi trag sufletul si privesc in zare.Parca imi face cu mana cu dispret.Nu se opreste.Nu ma asteapta.De ce nu ma asteapta?Alerg iar.Pare ca se apropie,dar de fiecare data cand sunt aproape s-o ating imi dau seama ca e doar o iluzie.E o minciuna.Totul e o minciuna.Adevarul in sine pare a fi o minciuna.Dar dispare si minciuna.Poate ca minciuna era pana la urma ceva bun,era ceva dupa care sa fi alergat.Dar adevarul?
We want the truth,
Give us the absolute.
No,we don't.Nimeni nu mai vrea adevarul.Nu merita sa cauti adevarul,pana la urma viata merge,nu neaaparat inainte,dar merge si fara adevar,nu?Asa ca hai sa alergam dupa vise,dar pana cand?Pana ramai fara.E greu sa ramai fara vise,nu?Pare imposibil pana ajungi acolo.La momentul in care visul tau e sa poti visa inca o data.Dar nu inchizi ochii.De ce sa inchizi ochii?Nu merita sa inchizi ochii,nu ai niciun interes.Viata merge pe interes,insa interesul nu tine cont de viata,la fel cum tu mergi dupa viata,iar viata nu tine cont de tine.
Nici eu nu inteleg ce am scris,asa ca probabil nu sunt acuzabil.
Un week-end de 3 zile fain.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu